Experienta "bob"...

Azi m sa va impartasesc una din cele mai frumoase zile a mele petrecute aici, in NB. (in total 3 :d) Actiunea s,a petrecut akum un an, tot prin luna mai.

Decidem intr,o joi, eu si colegele de suferinta de la kursul de germana ka duminika, sa ne luam bicikletele si sa o luam katre cel mai apropiat oras de NB si anume Burg Stargrad. Sigur, ne trebuia si un motiv: un profesor mi,a spus ka ar exista in orasul respectiv un bob deschis pentru turisti.

Traseul: -> Neubrandenburg

Am pus noi tara la kale si intr,o duminika, la 9 dim, ne,am dat intalnire in fata scolii, desigur ku tot ku biklele, stikle de apa, ghiozdanele in spate si niste "senvisuri". Eram in total 8 fete si un baiat ;)).

Va dati seama, toti eram "experti" in ale biklelor :)).

Evindent ka de plekat n,am plekat la 9, ci la 11,,pt ka de!! unele fete trebuiau sa se machieze, parfumeze, poate si koafeze,,,ka sa arate prezentabil in fata furniclor, insectelor, prafului, copaciilor, masinilor de pe sosea, florilor si nu in ultimul rand in fata soarelui, adika in fata intergii suflari pamantesti pe langa kare am fi putut trece.

Am luat,o intr,un sfarsit, in sir indian. Mie kum imi palce sa fiu spiritul si seful unui grup, desigur eram in frunte, adika a 2,a, dupa singurul baiat ce indruma turma de oite barsane.

Prima parte am facut,o pe drumul de biciclete, sau de carute kum se spune la noi in Romanika :D. Kaldura deja incepuse sa,si spuna si ea cuvantul si ne pedepsea pentru ca am pornit la dum la o ora asa tarzie. Ultima parte a fost facuta printr-o padure. Superb!! Drumul l,am facut kam in 3 ore,,ku opriri, ku vaicareli, ku baut apa, ku barfit,,,ka intre un stol de gaste...:P . Nu va imaginati kat de eroik a rezistat baiatul, Karsten....

Iate.ne in sfarsit ajunsi in oras - orasul Burg Stargrad, aflat in NE Germaniei, in landul Mecklenburg-Vorpommern, infiintat in 1631 tot de generalul Tilly, acelasi general ce a pus si temeliile orasului Neubrandenburg (NB) si ku o populatie de 4533 lokuitori.

Dupa ce sigur ne,am piedut un pik printr,un "ditamai" oras ;))..am fost indrumati katre dealul ce ne ducea la bob.
Sjunsi la destinatie, initial doar ne,am uitat, sa vedem kum se desfasoara actiunea, sa vedem pe viu "minunea". Sigur, trebuia cineva sa fie cobaiul,,,si acela am fost desemnat eu,,pt ka am fost singura kare n,am zis NU, dar nici da.

Am dat cei doi euroi, apoi mi s,a facut un mik instructaj, kum sa stau in bob,,,amanute din astea, care va zik eu, ka in momentele alea nu le auzi...si brusc simt ka sunt trasa de un fir elektrik in sus,,,pe varful dealului. Nu prea stiam io ce se intampla ku mine,,dar m,am lasat purata de sistem. Ajunsa in vf, vad ka se opreste. Hm, va dati seama ce penibil ma simteam: OK, am ajuns aici,,dar ce trebuie akum sa fac ca sa repornesc minunea? De abia din momentul asta am inceput sa,mi reamintesc ce,mi spusese sefu': adika sa inaintez eu pe fir,,,spre dreapta, pana kand bobul incepe sa koboare. A! si mi,am amintit ka tot imi repeta sa tin de frana, evident nu mai stiu kum,,,dar imi zicea s,o folosesc. Bun. O iau spre dreapta si deodata incepe bobul sa koboare in jos,,,"aualeu miaka,,,prind viteza si eu nu stiu sa folosesc frana," in fine,,dupa mai multe miscari stangace ku frana, si kand prinsesem o viteza destul de mare si deci gradul de frika krescuse, am reusit sa indentifik metoda de franare,,,si de inkantata ce eram ka m,am descurcat, imi dau seama ka am tras prea tare de frana si deci ka ma opresc dintr,o data!!!!. Alta sperietura,,in fine,,,pana la urma,,,ajung la finish unde sunt intrebata: "cum a fost?".

Nu am impartasit nimanui mika experienta, lasand pe fiekare sa descopere singur,,,pt ka atata timp kat nu mi,am spart eu kapul,,inseama ka nici ceilalti n,o vor face,,,si e mult mai funny sa descoperi singur "neplacerile" unei astfel de inhamari.

Deci raspunsul meu era: "Super, ok, e simplu :D"

Dupa 4.5 drumuri, desigur ka am inceput sa simt gustul, gustul vitezei--,,si in ultimele trasee nici nu am mai folosit frana. In penultimul traseu,,am si zburat un pik din bob,,,dar nu mi,am ranit nici makar un deget, spre nefericirea unora, poate.

Rezultatul final: video de jos :P

Nu bagati de seama zbiaretele :D si o greseala: spusai numa "Es kann todlich", omitand la sfarsit sa zik si "sein" pt ka mi,am dat seama ka nu prea ma auzea nimeni si atunci m,am oprit brusc...




(sorry pt calitatea video,ului)