twitter
    Find out what I'm doing, Follow Me :) UNICEF

toti jukam aceeasi hora, dar in cercuri diferite,,,fiekare are cercul sau,,,


Cat de mult conteaza mediul in care esti nascut si crescut, un rol foarte important avandu,l situatia materiala (excluizand abuzurile de orice fel). Un tanar cu situatie precara, realizeaza ka numai muncind si invatand enorm isi poate depasi conditia, conditia care pe foarte multi i-a dus la o oarecare disperare, la oarecare sila fata de societatea in care s-a nascut. Acel tanar nu,si mai doreste sa revina pe meleagurile natale, decat, poate, de sarbatori,,,meleaguri unde totusi si,a trait copilaria si unde si,a facut primii prieteni. Pentru mine conteaza enorm aceste taramuri,,,dar pentru tinerii cu acele probleme financiare, nu mai konteaza nimik,,decat sa plece, sa fuga cat mai departe de locul in care s-au nascut, daca se poate pe alte spatii.

Eram in primul an de facultate si ma uitam la unii din colegii mei cat de disperati erau sa invete, sa stie tot, sa nu lipseasca de la niciun curs,,parca toata viata lor ar fi stat in fiek ceas ce se scurgea din prezenta la scoala, parca destinul si viata lor ar fi depins numai si numai de scoala. Nu intelegeam, ba dimpotriva ma ingrozea, ka din pakate, o astfel de atitudine, atrage dupa sine si mult egoism, individualism, multa rautate si chiar ura fata de ceilalti colegi care erau cat se poate de normali. Intr-adevar pe parcurs s-au mai schimbat, realizand ka totusi viata nu konsta in numai a invata si a studia, ajungnd prin anul 3.4 sa mai iasa prin cluburi, lokaluri, pub-uri...dar multi dintre ei nici akum nu.s departe de ceea ce erau in anul 1 :P

Si vine o a 2-a categorie...acei tineri care fac parte dintr,o familie, in care situatia financiara este buna (nu vorbesc de cei extra bogati, pentru ca acei copii isi pierd identitatea inca de la nastere, daca pot sa zik asa, pt ka akolo banul va dicta totul dintotdeauna). Aici vorbim de o categorie de tineri mult mai relaxati, mult mai detasati de viata, mai siguri (aparent) pe ei si care pana sa intre la facultate, kand dau ochi in ochi ku prima categorie, cred ka toata lumea este a lor. Sunt constineti ca trebuie sa faca o facultate (unii din ei) si ka tre sa,si gaseasca un job, dar in acelasi timp realizeaza foarte bine ka "mama le face de mankare, dorm la mama akasa-nicio pr ku chiria, le spala mama hainuta, le mai da mama bani de "ciko"". Acesti tineri, daca nu se nasc ku un talent, nu au niciun fel de ambitie, de dorinta de a depasi poate nivelul parintilor,,de fapt ei nu au ku ce sa koncureze, pt ka intr.un oras conditiile sunt kam aceleasi pentru toti (sigur ca si aici exista deosebiri), iar de aici (oras mare), in afara sa traversezi granitele tarii, nu ai unde sa te duci...pe kand...cei nascuti in sate,,parcurg, inka de mici un traseu bine stabilit: scoala generala in comuna cea mai apropiata (primul kontact cu viata departe de familie), liceul in orasul cel mai apropiat si ulterior facultatea, preferabil in Bucuresti daca se poate :D. Lesne de inteles ca acest traseu are un rol foarte important in dezvoltarea psiho-sociala a unui copil, ulterior tanar,,,te schimba, te intareste, te intarata poate,,,,

Desigur la toate cele scrise converg si conditiile din satele, comunele si orasele respective,,,eu m,am referit strikt la diferenta de atitudine dintre tinerii de 19-20 de ani ce,i poti intalni, kred, in fiekare facultate...,,,,,