twitter
    Find out what I'm doing, Follow Me :) UNICEF

"Chisinau si Bucuresti doua inimi gemene"


"Planul Belkovski"

Belkovski propunea un plan propriu de reglementare a riferendumului Transnistrean. Belkowski sustinea ca atunci ca Republica Moldova ar trebui sa se uneasca cu Romania, iar Trasnistria sa devina independenta. Anii au trecut insa, iar analistul rus spune ca planul sau este inca valabil.

Planul Balkovski insa nu a fost luat in seama niciodata serios. Mai mult, s-a spus ca este un panou de incercare lansat de Kremlin, pentru a se vedea reactiile la Bucuresti si Chisinau.

Noile alegeri din Repubica Moldova a adus la putere Alianta pentru Integrare Europeana. Potrivit lui Belkowski, Rusia si-a pierdut influenta de odinioara in Republica Moldova.

Stanislav Bekovski - "Moscova nu are o strategie politica in Republica Moldova. Daca Moscova ar fi avut macar o strategie pentru recunoasterea independentei in Transnistriei, sau inglobarea Transnistriei in Federatia Rusiei, atunci fara indoiala, Rusia ar fi sustinut fortele unioniste. Soarta Moldovei si a Transnistriei se afla acum in mana Romaniei. Daca Romania va duce o politica de atragere a Republicii Moldova pe orbita sa, si asta vedem si din spusele lui Mihai Ghimpu, vom vedea curand ca regiunea va aluneca spre Romania."

Belkovski apreciaza ca Transnistriei are toate sansele sa devina independenta daca Republica Moldova va deveni parte a Uniunii Europene. In acelasi timp, analistul rus, este convins ca Republica Moldova va intra in Europa doar facand parte din Romania. Cand se va intampla acest lucru? Daca tinem cont ca deaja politicienii de la Chisinau vorbesc despre aceste lucruri deschis, fara sa se mai teama, cred ca ne putem incadra in 10 ani - Stanislav Bekovski

Please don't be blind...

Cel mai mare mit despre abuzul fata de copii spune ca acesta ar veni de la straini, insa in cele mai multe cazuri, autorul este unul din parintii copilului sau unul din cunostintele parintilor, persoana, care mai mult decat atat, se considera a fi de incredere.

Una din trei fete abuzate are varsta pana in 18 ani. Unul din 7 copii este abuzat....cazuri cunoscute si inscrise in registre, dar restul? sunt ignorati pentru ca noi nu vorbim de ei.

Educa-te pe tine si apoi pe ceilalti ca sa poti ajuta mai departe.

Multi dintre acesti copii traiesc in afara lumii cunoscute de noi toti.

Trebuie sa fim sensibilizati de aceste aspecte inainte de a fi prea tarziu.

Neraprotarea unui abuz este ca si un abuz asupra propriului copil. Unele rani nu se mai pot reface prin simple bandaje

"O ordine naturala a lucrurilor" - Antonio Lobo Antunes


Ultimul roman al lui Antonio Lobo Antunes aparut, in sfarsit si in romaneste, este "Ordinea naturala a lucrurilor".

Nu este un roman usor, nici un roman foarte greu, cum ar fi un roman incifrat. Este un roman in care trebuie sa intri cu multa rabdare. Sunt foarte multe personaje in care poti sa intri, dar cu care sa te simti dintr-o data foarte familiar si parca realmente traiesti cu ei si nu-i mai poti uita. Actiunile se intrepatrund, la fel si destinele. Se creaza un labirint de planuri, in care, la final, autorul ne prezinta "Reala oridine a lucrurilor".
O tanara diabetica, nascuta in Lisabona, este tinuta in viata de povestile soptite noaptea la ureche, de un iubit pe care-l dispretuia. Povestile personajelor prezentate, alcatuiesc portretul tragic-comic al unei societati aflate in disolutie.


Nascut intr-o familie de medici, in anul 1942, Antonio Lobo Antunes, a renuntat la chirurgie si la psihiatrie cand a inteles ca poate trai din literatura. A deprins disciplina scrisului. In fiecare zi incepe lucrul la ora 9 si nu foloseste computerul.

Antonio Lobo Antunes - "O carte este o ureche pe care o lipesti de pamant, ca sa asculti zgomotul lumii. In plus, o carte buna, din punctul meu de vedere, e o carte in care fiecare pagina e oglindita, care ne arata cum suntem, care ne reveleaza, pentru ca uneori ne petrecem viata cautand usi in ziduri care nu au usi"

Denisa Comanescu - editor: ""Ordinea naturala a lucrurilor", cel mai cunsocut roman al lui Antonio Lobo Antunes, publicat in Portugalia in 1992 este romanul care l-a impus definitiv pe plan mondial"

Micaela Ghitescu - traducator: "Este considerat unul din cei mai mari scriitori portughezi actuali si s,ar putea spune din literatura universala"

Antonio Lobo Antunes - "Daca vrei sa fii scriitor, cred ca ai nevoie de trei lucruri: orgoliu, pasiune si singuratate. E o meserie ca oricare alta. Problema nu este sa scrii, ci sa scrii tot timpul."

Pana acum Antonio Lobo Antunes a primit peste 20 de premii literare internationale, printre care Marele Premiu Ovidius, decernat in 2003 de uniunea Scriitorilor din Romania.

Numele sau a figurat de mai multe ori pe lista nominalizatilor pentru Premiul Nobel.

Oktoberfest


"Drei, zwei, eins...und das ist Oktoberfest" (19.09.2009-München)

Startul l-a dat primarul capitalei bavareze, care a deschis primul butoi de bere in aplauzele celor prezenti. La oktoberfest, toti producatorii vin cu o bere facuta special pentru acest eveniment. Oamenii se inghesuie cu ore bune inainte de deschiderea oficiala sa prinda un scaun sau o banca. Anul acesta organizatorii au ridicat 14 corturi imense, cu apropae 100 de mii de locuri si tot nu a fost suficient. La Oktoberfest trebuie sa te inarmezi cu incaltaminte comoda, rabdare si multa buna-dispozitie. Halbele nu sunt mai mici de un litru. Pentru una platesti 8-9 euro.

Oktoberfest nu este doar un festival al berii. Pana pe 4 octombrie cand se incheie, devine si unul dintre cele mai mari parcuri de distactie din Germania.

Primul Okotberfest s-a tinut in 1810, in cinstea casatoriei dintre Ludwig, printul mostenitor al Bavariei (cu capitala la München) si printesa Tereza a Saxoniei. De atunci, festivalul a fost intrerupt numai in timpul celor doua Razboaie Mondiale.

Copii de azi, copii de miine,,





Te-ai gandi ca oamenii nu ar putea rani astfel de copii? Ei o fac.

Aproximativ 30 de mii de copii sunt sub protectie din cauza abuzului si acestia fac parte din cei semnalati. In fiecare saptamana moare un copil din cauza unui abuz cu toate protectia care li se ofera.

Sunt 4 tipuri de abuzuri: emotional (8%), psihic (28%), sexual (30%) si abuzul cauzat neglijentei (34%).

90% dintre cazuri au fost abuzati de un prieten de familie sau o baby sitter sau chiar de un parinte.

1 din 10 cazuri de abuz se realizeaza asupra copiilor de pana la 8 ani. in Marea Britanie 1 din 1000 de copii a suferit un abuz fizic extrem pana la varsta de 4 ani: "tatal nostru ne distrugea toate jucariile aruncandu-le in noi, ne batea. O batea si pe mama si ameninta ca ne omoara."

Semnele care indica ca un copil a fost abuzat:

- pentru abuzul sexual:
cunostinte si detalii despre actul sexual mai inainte de varsta normala
probleme sexuale, precum boala venerica
reactii extreme, precum actul sinuciderii.
devine mai retras si instabil psihic
o inadaptare a evolutiei acestuia ca adolescent
lipsa de incredere si o permanenta frica de ceva anume
plange foarte des

- pentru abuzul psihic:
neasteptat si repetat injuriu asupra sa
simte nevoia de a se scuza permanent, chiar daca a gresit sau nu
refuz de a avea grija de persoana sa
frica de a fi ajutat sau examinat de un doctor (referitor la consultul in care pacientul trebuie sa se dezbrace)
tendinte de autodistrugere
frica de contact fizic - da inapoi atunci cand este atins
o temere de suspiciune de abuz prin contact

- pentru neglijenta
foame constanta
un anume grad de lipsa a igienei personale
oboseala constanta
lipsa de interes asupra imbracamintii
probleme medicale netratate
lipsa relatiilor sociale
maladia compulsiv obsesiva

- pentru abuzul emotional
un tip de vorbire tremurat si fricos
o permanenta depreciere asupra persoanei sale
reactie excedenta la propriile sale greseli
o frica extrema pentru noi situatii
o tendinta de a suferi mult mai mult pe anumite situatii decat normalul
o pasivitate extrema sau dimpotriva, o agresivitate extrema, fara a fi capabil de a gasi un echlibru

Copii pot fi subiectul unei combinatii de abuzuri. Majoritatea din ei nu se exteriorizeaza, isi gasesc refugiu, refuzand normalitatea (pe care majoritatea din ei nu o recunosc de la inaceput, crezand ca la fel se intampla cu toti ceilalti) oamenilor normali, astfel, ca aceasta din urma categorie, ajung sa respinga pe abuzati, datorita lipsei de rabdare si in special de intelegere.

Daca ai fost abuzat in oricare fel, incearca sa vorbesti cuiva (unui prieten, sau unuei persoane in care ai incredere).

Sa incercam sa sprijinim, inainte ca o viata sa fie irosita.


de la Raluka citire: SuperBlog 2009

Anul trecut am urmarit din umbra unei blogarite concursul: SuperBlog 2009,,,La inceput mi s-a parut destul de palpitant si interesant, dar apoi devenise kam pliktisitor, pentru ca pe tot parcursul competitiei, trebuia doar sa redactezi articole despre diferite produse,,,

Anul acesta, pentru ca m-am facut si eu mai mare, am zis sa nu mai stau in umbra, ci sa ies la rampa,,,sperand ka nu am sa ma pierd pe drumul acestui concurs, avand in vedere ca tine cam 2 luni,,,:P ,,, dar kum am un spirit competitiv, kred ka voi supravietui pana la sfarsit :D.

So, pazea ca vin,,,,pazea pentru adversarii mei,,,,,,,,,,,,,nu aveti nicio sansa cu un pierzator ca mine ;))

suucces la toti ceilalti, succes mai mult decat mie!!

^^ i just want to give up ^^

Voi? ati renuntat vreodata? ati renuntat vreodata sa mai luptati?

Atunci kand esti in protectia cuiva nu vezi raul de dinkolo de el...dar kand protectia s.a uzat si ramai descoperit vezi, chiar langa tine, toti oamenii rai...aici m,am izbit de multa indiferenta, ignoranta nepasare, ridicare din umeri, dezinteres si nu exagerez daca spun "rasism" (bine nu in forma sa ca definitie integra, ci la nivelul de comunikare dintre un V-european si unul din E.).

Ma uit la bagaje, si am impresia ka imi zambesc, parka s-ar bukura daca "ar pleka odata ku mine"...s-au pliktisit probabil si ele de camera asta si de "vederea" unui singur stapan...pana si ele doresc si spera la mai mult..in fiekare zi imi fac cu ochiul si imi transmit dorinta de pleka ku ele,,,intr,o lume care poate nu va fi mai buna...sau...stiu eu?

Nu mai visez...la succes...la reusita...si la toate avantajele care le,as avea dupa acest drum...as vrea sa dorm, si sa ma vad pe o pajiste sau intr,o gradina plina de flori in kare sa alerg nestingherita, sa simt ka pot kuprinde pamantul, sa fiu alintata de razele soarelui si sa raman in visul asta...si sa ma trezesc intr,o alta lume, o lume in primul rand onesta, onesta cu sine si apoi fata de restul...

Merg mai departe in spiritul inertiei,,,si atat,,,pana la kapat,,,adika pana la prima statie,,,unde va fi ea, akolo voi kobori,,,fara ezitare, incercand sa multumesc Domnului pentru acest drum de aproapte doi ani in kare am vazut multe, am auzit multe si nu in ultimul rand in care m-am schimbat,,,

"Putea sa fie mult, nimik n-a fost..."


Istoria "Tinutului" Cimitirului Bellu

"Gradina si livada avea Bellu cel Batran pe ulita Serban Voda. Aici cresteau vicese, portocali aclimatizati cu truda si grija chiar pe malurile Dambovitei".

Bellu cel Tanar, Barbu adica, doneaza in anul 1853 Primariei Bucurestiului, gradina si livada care o avea de la tatal sau. In gradina cu suflete, se afla chiar sufletul donatorului: Barbu Bellu, aroman si fost Ministru al Cultelor in 1862 in Guvernul condus de varul sau, Barbu Catargiu. A fost insa si Ministru al Justitiei, in Guvernul Nicolae Kretzulescu.

La donatia Baronului Bellu, se adauga si cea a manastirii Vacaresti. Ea avea pe terenul donat municipalitatii, trei mori de vant. Pe locul cu portocale al batranului Bellu si pe cel pe care erau candva morile de vant ale manastirii se afla acum cimitirul Bellu. In 1859, avea 17 hectare, in 1960 ajungea la 20, iar acum are cam 22 de hectare, 22 de hectare de suflete
care plutesc deasupra locului si care uneori parca insufletesc statuile de marmura care strajuiesc aleile.

O astfel de statuie care pare de-a binelea vie, este "Doamna cu umbrela", opera sculptoruluiRaffaello Romanelli, poate pentru ca este o statuie in marime naturala, poate pentru ca monumentul este invaluit intr,o poveste care emotioneaza. "Doamna cu umbrela" este Katalina Boschott. Ea a murit in 1905, era belgianca si facea parte din inalta societate. Ultimile sale cuvinte au fost: "Cet animal de medecin m'a tuee! (Animalul asta de doctor m-a ucis)". Cuvintele au fost scrise pe monumentul din granit rosu. Acum doar urma literelor se mai vede. Literele au fost furate in urma cu zeci de ani. Hotii au crezut ca sunt din aur.
Chiar la intrare, ochiul descopera mormantul doctorului Popovici, protagonistum intamplarii de dragoste si cel care a comandat lucrarea "Daomna cu umbrela".

"Gradina" si astazi este un teritoriu cunoscut-necunsocut, care trebuie descoperit.

Bogdan Tanase: director general A.C.C.R. "Am inceput partea de reconditionare a monumentelor de care aveam informatii la data aceea, pentru ca pe masura ce scoatem vegetatia, descopeream alte si alte monumente, morminte, placi, despre care nici nu se stia. In paralel ne-am ocupat de vegetatie, pentru ca in decurs de 4 luni, am scos de aici in jur de 100 de basculante numai de vegetatie."

Gradina s-a tranformat de curand intr-un oras in care nu te mai poti rataci. Aleile au fost botezate. Unul dintre cele mai vizitate monumente este cel al Iuliei Hasdeu. Oameni necunoscuti vin aici si aprind lumanari sau pun acatiste. Mormantul se inegrise de la flacara lumanarilor. Acum el arata de parca o ruda apropiata ar ingrji pios mormantul Iuliei, cea geniala si nenorocoasa.

Paul Filip - artist fotograf: "Aici, de exemplu, la Iulia Hasdeu, se vizita, intrai inauntru, unde era foarte frumos aranjat, erau fluturi, erau busturile Mantuitorului, lui Shakespeare, lui Victor Hugo si al Iuliei Hasdeu. Si cine cobora sa vada, ea era bagata intr,un sarcofag cu usita cu geam si era bagata in vid si i se vedea capul si cine venea sa viziteze, avea un registru in care semna".

Este un monument spiritist. Bogdan Petriceicu Hasdeu l-a construit dupa indicatiile date dincolo de moarte de iubita sa Iulia. Ceasul de la mormant, arata ora 13:33, este ora nasterii, dar si ora mortii Iuliei. Dupa cutremurul din 1977, globul de pe monument, care are cam 600 de kilograme, a fost gasit la 20 de metri, chiar pe alee. In anii '80, o asociatie spiritista din Brazilia, a vrut sa cumpere monumentul Iuliei Hasdeu. A oferit atunci 5 milioane de dolari. S-a opus insa Elena Ceausescu. Ea a cerut o suma de 10 ori mai mare , adica 50 de milioane de dolari. Vanzarea nu s-a mai facut. Singurul monument spiritist de la noi a ramas in "Gradina" lui Bellu. In fata mormantului ei, exista si astazi bancuta facuta special pentru indureratul Bogdan Petriceicu Hasdeu. http://www.scribd.com/doc/6873272/Iulia-Hasdeu

http://ro.wikipedia.org/wiki/Cimitirul_Bellu - lista cu personalitatile inhumate in aceasta "Gradina"

"O iubire a lui Swann" - Marcel Proust

"Pana si actul atat de simplu pa care il numim "a vedea o persoana pe care o cunoastem" este, in parte, un act intelectual."

Iubire, fixatii irationale, gelozie, atractii explikabile sau nu, suferinte ce nu pot veni numai din iluzii. Toate aceste trairi sunt exprimate de autorul Marcel Prost, aflat la stadiu de "simplu" observator in acest roman fantastic. Trairi, prezente in felurite nuante ale inaltei societati burgheze franceze din trecut, trairi care insa le regasim cu siguranta in povestile fiecaruia dintre noi.

"Noi umplem aparenta fizica a fiintei pe care o vedem ku toate notiunile pa care le avem despre ea, si in aspectul total pe care nu-l prezentam."

"Personalitatea noastră socială este o creaţie a gindirii celorlalţi."


Pelerinul rus

Testamentul unui fost print, care datorita vietii necrestinesti si a frustrarilor a urmat mai apoi o cala specifica unui pelerin...-fragment din cartea "Pelerinul rus"

"În numele lui Dumnezeu Celui în Treime preaslăvit, al Tatălui, şi al Fiului, şi al Sfântului Duh.

Prea iubitul meu fiu,

Sunt 15 ani de când tu nu l-ai mai văzut pe tatăl tău, dar el, în anonimatul său, se informa uneori despre tine, nutrea faţă de tine o dragoste părintească care-l obligă să-ţi trimită aceste rânduri, pe care le-am scris înainte de a muri, ca să-ţi fie o lecţie folositoare în viaţă.

Ştii cât am suferit din pricina vieţii mele imprudente Şi fără de grijă. Dar nu ştii cât de fericit am fost în neştiuta mea viaţă de pelerin, atunci când mă desfătam de roadele pocăinţei.

Eu mor liniştit la binefăcătorul meu şi totodată al tău, căci binefacerile revărsate asupra tatălui trebuie să-l atingă pe un fiu simţitor. Tu să-i arăţi recunoştinţă, aşa cum vei putea.

Lăsându-ţi binecuvântarea mea părintească, te conjur să-ţi aduci aminte de Dumnezeu, să-ţi păzeşti conştiinţa, să fii cu grijă, cu bunătate şi cu chibzuială. Cu subalternii tăi să te porţi cu cât mai multă bunăvoinţă, cu dragoste; pe săraci şi pe pelerini să nu-i dispreţuieşti, ţinând seama că tatăl tău muribund şi-a căpătat liniştea şi pacea sufletului său chinuit în viaţa de pelerin.

Chemând harul lui Dumnezeu asupra ta, îmi închid ochii liniştit, cu nădejdea vieţii veşnice, din mila lui Iisus Hristos, Mântuitorul oamenilor.

Al tău tată…"

Elevul Dima dintr-a saptea - de Mihail Drumeş


"Cand iubesti, esti serios fara sa vrei, caci durerea nu rade"

,,Mă gândesc întruna la dragoste şi caut din cărţile pe care le citesc să-mi fac o idee desluşită despre ea. Vreau să ştiu în ce constă mirajul iubirii, cum se provoacă iubirea şi ce trebuie să faci ca să fii iubit?"

“Anatole France insa ma incurca. El sustine ca iubirea traieste din dorinta si se hraneste cu minciuni. Nu se iubesc cu adevarat decat aceia care nu se cunosc inca… Nu pricep.Cum vine asta?”


Romanul Elevul Dima dintr-a saptea, imprumuta retorica si recuzita genului literar specific secolului XIX, din care ies in evindenta ecouri atat din romanele lui Jules Verne kat si din cartile lui Caragiale.

Ideea principala este ca, desi personajul central, elevul Dima, reuseste sa-si creeze o lume a sa, crezand ku toata puterea si vointa sa ca poate schimba lumea, decade brusc. Ce poate fi mai rau pentru un tanar sa-si vada aripile universului sau, frante? Dima, prin structura sa, are ceva din trasaturile elevului adolescent dintotdeauna: traieste intens, viseaza, se indragosteste foarte repede, vorbeste maret, prezinta declaratii pasionale, saruta fotografii, cade in genunchi, ameninta ca doreste sa se sinucida, dar care, la sfarsitul cartii, sare peste etapa eroismului adolescentin si devine un om de cariera, cu o meserie profitabila, lokuind in capitala Angliei, desi fusese dat afara din toate scolile satului, urmand ultimile clase la Londra.

J.D. Salinger - De veghe in lanul de secara

"Egiptenii sunt o rasa veche de caucazieni, care lokuiesc intr,una din regiunile din nordul Africii. Africa, dupa cum stim cu totii, e cel mai mare continen in emisfera rasariteana" :))

O carte de 150 de pagini in care nu se intampla absolut nimik, ba chiar te pune pe ganduri daca autorul a trait ku adevarat experienta sau e doar o fictiune. Ceea ce este insa interesant, este capacitatea autorului de a se pune in pielea unui tanar de 17 ani, exprimand in termeni adecvati frustrarile si trairile unui adolescent.

Pe intreg parcursul cartii asteptam, sa se intample ceva, dar cu toate astea nu a fost delok pliktisitaore, pentru ka aveai permanent senzatia ka in orice moment, poate sa apara cinvea din decor care sa schimbe firul actiunii.

Roamnul, este unul constant, fara urcusuri sau coborasuri, fara un punct culminant. Desi cursul actiunilor este monoton, totusi, personajul principal, Holden Caulfield, nu este nici pe departe neinteresant sau plat, din contra, este un personaj chiar extrem de activ, care nu reuseste sa,si gaseasca linistea in niciun moment, fiind intr,o permanenta dorinta de a experimenta ceva nou. Nevoia aceasta de a cauta permanent ceva nou este data si de rutina in care mai toti ne petrecem existenta si in care ne dezvoltam social. Astfel, era o obsedanta revolta in interiorul sau, pentru ca nu putea intelege sau accepta prezenta, de altfel, banala, a rutinei in viata fiekarui om. Imaginatia sa depaseste ratiunea epocii, stranind astfel reactii diverse.