twitter
    Find out what I'm doing, Follow Me :) UNICEF

"Jurnalul fericirii" de Nicolae Steinhardt



"Un jurnal" pe care l-am citit cand eram in anul 4 de facultate...in perioada cand va spuneam ulterior ca ma simteam nefericita datorita sentimentului de singuratate. imi iesea permanent in ochi cand ma uitam la TV, pentru ca era asezata chiar in biblioteca, in fata. Nu cred ca a fost intamplator...

Sunt apropiata de aceasta carte,,,si ku prima okazie am sa va scriu,,,


In aceasta carte putem observa viata reala a scriitorilor romani in timpul comunismului. Steinhardt a stiut foarte bine sa scrie si de-asemeni, pe parcusul vietii sale, l-a "intalnit" pe Dumnezeu si l-a cunoscut intr-o perioada a suferintei sale, in inchisoare. A fost cuprins de lumina adevarului, Isus Christos.

De origine este "ovreu", era singurul elev prezent permanent la orele de religie, avand astfel, de mic o inclinatie si chemare spre aceasta directie.

In inchisoare se converteste la ortodoxism.

Cartea reprezinta rezumatul amitirilor sale din inchisoare. Textul, pe capitole, nu are o ordine cronologica a evenimentelor. Totul se bazeaza pe amintirile sale aparute dupa iesirea sa din inchisoare. Autorul imbina foarte bine suferinta omului cu bucuria sufletului, pentru a arata spiritul real din om.


"Am intrat in inchisoare orb (cu vagi strafulgerari de lumina, dar nu asupra realitatii, ci interioare, strafulgerari autogene ale beznei, care despica intunericul fara a­l risipi) si ies cu ochii deschisi; am intrat rasfatat, razgiiat, ies vindecat de fasoane, nazuri, ifose; am intrat nemultumit, ies cunoscind fericirea; am intrat nervos, suparacios, sensibil la fleacuri, ies nepasator; soarele si viata imi spuneau putin, acum stiu sa gust felioara de piine cit de mica; ies admirind mai presus de orice curajul, demnitatea, onoarea, eroismul; ies impacat: cu cei carora le­am gresit, cu prietenii si dusmanii mei, ba si cu mine insumi. (N. Steinhardt)


„O carte splendida, amestec inextricabil de notatie cotidiana, amintire, confesiune, hermeneutica, humor, tragedie, istorie, universalitate, metafizica, fiziologie, citate de lectura... N. Steinhardt dovedeste aceeasi uluitoare forta de patrundere in adevarul lucrurilor dincolo de coaja groasa a locului comun. Literatura noastra s-a imbogatit cu o carte de prima mina, la care vom simti nevoia sa ne intoarcem nu o data, in clipe de restriste, dar si de bucurie.” (Nicolae Manolescu)




2 comentarii:

raluca spunea...

"Cred, Doamne, ajuta necredintei mele!" - zicea Steinhardt, chiar in Jurnalul fericirii daca nu ma insel!Imi doresc sa ajung la Manastirea Rohia, stiu ca aici a stat N.Steinhardt o perioada dupa ce a iesit din inchisoare, si tot aici a scris o buna parte din lucrarea sa...

Momo spunea...

sau: "Iata, stau si bat…"....
Carti kare sunt si mai aproape de D.zeu, bine intr,un total alt gen,,,sunt cartile Pr. Arsenie Boca, asa de rekomandare. Si f interesant a fo intr,o carte unde un sarac se duce la Isus si il roaga sa,i vindece sotia, care era paralizata, ka sa,l poata ajuta in treburile kasei si nu numai. si atunci Isus ii raspunde: pai atunci cine doresti sa,ti duca Crucea, sotia? nu, asta este Crucea ta, trebuie singur sa ti,o duca, nimeni altcineva....